DESPRE SCHIZOFRENIE

07 ianuarie 2015


Ce este schizofrenia?


Schizofrenia este o boală cronică a creierului care afectează 1% din populație. Asta înseamnă că în România trăiesc 200 000 oameni ce au această dizabilitate. De obicei apare între 15 și 30 de ani, adică la tinerii în plină perioadă de afirmare. Schizofrenia variază în simptome, severitate și durată de la persoană la persoană și poate interfera cu capacitatea sau abilitățile persoanei de a avea un job sau de a se integra în societate. Persoanele cu schizofrenie pot avea gânduri neobișnuite, halucinații și uneori se comportă bizar sau de neînțeles pentru cei din jur.


Care sunt cauzele?


Cauza exactă a schizofreniei rămâne necunoscută. Se pare că mai mulți factori joacă un rol în apariția ei, printre care predispoziție genetică și mediul . Deși riscul genetic este important (dacă unul din părinți are schizofrenie, incidență printre descendenți este de 10%, față de 1% incidență în populația generală), mediul prin factori precum: - infecții virale, malnutriție în timpul sarcinii - nașteri cu probleme - stres psihologic - stres social pare să contribuie la apariția bolii.
Care sunt simptomele?


Simptomele ce apar în schizofrenie se împart în trei categorii:


1. Simptome pozitive
- halucinații - a auzi, mirosi, simți lucruri care nu există în realitate. "Vocile" sunt cele mai frecvente tipuri de halucinații prezente în schizofrenie. Voci care comentează comportamentele persoanei, care comunică mesaje, sarcini sau ordine. În general halucinațiile auditive, ca și celelalte tipuri de halucinații - gustative, olfactive, tactile sunt percepute de persoana care suferă de schizofrenie ca fiind amenințătoare și generează o reacție emoțională care variază de la neliniște până la agitație de foarte mare intensitate.


- idei delirante - sunt credințe personale foarte puternice care nu sunt conforme cu realitatea sau care nu-și găsesc dovezi sau susținere în realitate, percepute de anturaj ca foarte ciudate și foarte rezistente la argumentarea logică. De exemplu: "vărul meu mi-a împlântat un cip în cap, că să mă controleze și să afle tot ceea ce fac", "vecinii mei emit niște unde radio prin care îmi controlează mintea", "ei au declanșat un război psihologic, mă urmăresc tot timpul și cu niște aparate emit forțe care mă presează și îmi fac rău", "mi s-a împlantat un cip în alveola dentară prin care mi se controlează mintea și ce fac", "ei au pus camera video în tocul de la pantof și în felul acesta știu unde mă duc și mă controlează", "ei mă urmăresc și mă persecută, nu știu ce au cu mine și nici nu știu cum aș putea ieși din asta" etc.
"Nu trebuie să vă spun la ce mă gândesc fiindcă dumneavoastră îmi citiți gândurile", "ei știu la ce mă gândesc, îmi fură gândurile și le utilizează" sunt formulări care descriu un alt fenomen întâlnit în schizofrenie, numit transparența influentă a gândirii, pacientul având sentimentul că gândurile sale pot fi "citite" de ceilalți, că "ceilalți îi pot insera gânduri străine" printre gândurile proprii.


2. Simptome negative - tendința de retragere socială, de a petrece timpul cu precădere solitar - apatie - diminuarea sau aplatizarea afectivă (diminuarea reacției emoționale la evenimentele din jur).


3. Simptome cognitive - dificultăți de atenție - dificultăți de memorie - dificultăți pe funcția executivă (organizarea informației pentru a luă decizia adecvată contextului) - dificultăți de a iniția, organiza și finaliza planuri sau activități orientate spre un scop precis Simptomele cognitive sunt cele care interfera cu capacitatea de funcționare cotidiană și sunt o sursă importantă de stres și disconfort pentru persoană care suferă de schizofrenie. Schizofrenia debutează treptat, pe o perioadă ce poate dură luni sau ani prin simptome sau semne nespecifice ce pot fi:

- pierderea capacității de relaxare, concentrare sau somn

- dispoziție schimbătoare, iritabilitate

- retragere socială, ruperea legăturilor cu prietenii, familia

- dificultăți la școală sau la locul de muncă

- credințe sau comportamente bizare

- neglijarea igienei personale și a aspectului exterior.


Ce se poate face?


- Tratamentul medicamentos disponibil este eficient pe multe dintre simptomele din schizofrenie. Terapiile actuale permit astăzi multor persoane care suferă de schizofrenie să ducă o viață împlinită, integrată în comunitate. Medicamentele antipsihotice, terapia de bază în schizofrenie, au apărut la mijlocul anilor " `50, și principalul lor beneficiu este diminuarea sau în multe cazuri dispariția halucinațiilor și ideilor delirante. De la primele antipsihotice, pe parcursul anilor au apărut o serie de noi substanțe, cu eficiență îmbunătățită, dar mai ales mult mai bine tolerate, care permite persoanelor suferinde o cât mai bună integrare în societate.

Tratamentului antipsihotic se pot adauga antidepresive, anxiolitice, sedative, pentru a trata reacțiile emoționale posibile (anxietatea, depresia), neliniștea, insomniile, etc. Persoanele ce suferă de schizofrenie, stabilizate sub tratament antipsihotic, pot avea dificultăți de comunicare, motivare, muncă, stabilirea și menținerea realtiilor cu ceilalți. Inteventiile psihosociale se adresează cu precădere acestor probleme. Scopul intervențiilor psihosociale este ameliorarea simptomatologiei și identificarea modalităților potrivite pentru o cât mai convenabilă reintegrare socială a persoanei care suferă de schizofrenie.


- O bună gestionare a bolii presupune o informare adecvată despre boală, simptome, medicamente, alte posibilități de tratament psihoeducația fiind intervenția ce oferă persoanelor suferinde de schizofrenie posibilitatea de a-și crește deprinderile sau abilitățile de a face față dificultăților cauzate de boală.


- Datorită debutului precoce, în majoritatea cazurilor în perioada formării educative sau profesionale, demersurile de reabilitare vocațională oferă persoanelor posibilitatea de a-și ajusta sau a deprinde abilități noi de muncă.


- Lucrul cu aparținătorii este deosebit de important, pentru ca aceștia să devină un punct de sprijin a persoanei afectate.


- Terapia de familie sau grupurile de suport pentru familii sunt o modalitate edificentă.


- Intervențiile cognitive sunt utile în a învața persoana afectată cum "să ignore vocile", cum să testeze la realitate ideile etc.


- Grupurile de self-help ("învățare din experiență celorlalți"), sunt alte câteva tipuri de intervenții utile în terapia schizofreniei.